De numele lui Ioan Mircea Pascu s-au legat dosare grele de la DNA pentru contractele paguboase ale MApN, dar "rasplata" a venit inzecit prin venitul anual incasat ca parlamentar si ca europarlamentar.
Ioan Mircea Pascu (17.02.1949, Economist, Europarlamentar PSD+PC)
De la Camera Deputatilor a incasat in jur de 69.000 de lei in vreme ce alocatiile pentru diurne si transport de la PE au fost de 210.827 lei. Ioan Mircea Pascu a mai inregistrat venituri anul trecut de la SNSPA in valoare de 66.678 lei. Europarlamentarul social democrat mai detine un teren intravilan in Adunatii Copaceni (jud. Giugiu) cu suprafata de 3825 mp, casa de locuit de 269 mp in Adunatii Copaceni, casa de vacanta de 147 mp la Vistea.
Bunurile lui Ioan Mircea Pascu sunt insumate la peste 45.000 de euro, iar dintre acestea numai ceasurile de mana au o pondere de 37.000 de euro. Acesta a adunat si conturi la ING Bank din Bruxelles in suma de 35.000 de euro, la ING Bank Bucuresti conturi de 37.500 de lei si la Credit Europe Bank cont curent de 9.700 de lei. Mai are 40 de cupoane la Turbomecanica si plasamente financiare de 60.000 de euro prin ING Bruxelles.
De numele lui Ioan Mircea Pascu s-au legat afaceri grele care au pagubit statul in mandatul sau de ministru al Apararii, in perioada 2000-2004, aspecte relevate intr-un dosar al achizitiilor suspecte enumerate de publicatia „Prezent”.
DOSARUL FREGATELOR. Cel mai mare contract de achizitie militara, girat de guvernarea PSD (2000-2004), si plata, respectiv primirea unui comision de sapte milioane lire sterline, prin firme off-shore, este investigat de Oficiul pentru Fraude Grave din Marea Britanie, in colaborare cu DNA. MApN a cumparat, in 2004, doua fregate second-hand de la Ministerul britanic al Apararii, la un pret considerat supraevaluat. Fregatele valorau 200.000 lire sterline impreuna si, reconditionate, respectiv echipate partial de BAE, au ajuns in dotarea Fortelor Navale Romane la un pret de 116 milioane lire sterline.
DOSARUL TOFAN. Contractul a fost incheiat in 2000 intre Statul Major al Fortelor Terestre (SMFT - condus atunci de gen. Mihail Popescu), si „Tofan Grup” SA prin „Tofan Steel” SRL. Obiectul contractului: schimbul de tehnica militara scoasa din functiune, cu anvelope. Potrivit MApN, negocierea s-a facut cu o singura sursa, contractul s-a derulat intre 2000-2006, iar valoarea sa a fost de peste 60 miliarde lei vechi cu depasirea de circa doua ori a valorii contractului initial.
DOSARUL UNIFORMELOR. Considerat unul din marile tunuri date de inalti oficiali MApN sub ministeriatul lui I. M. Pascu, contractul a fost incheiat in septembrie 2003 intre Comandamentul Logistic Intrunit, condus atunci de gen. Marin Maciuca si „Texplorer G.m.b.h. Nettetal“ din Germania si viza achizitionarea de tesatura Ripstop pentru uniforme. Contractul, in valoare de peste opt milioane euro, s-a derulat din 2003 pina in 2006. Stofa adusa n-a fost nici macar nemteasca, ci turceasca (importata prin doua firme turcesti), iar persoanele desemnate de MApN sa deruleze contractul n-au avut acceptul conducerii armatei pentru schimbarea tesaturii, au constatat procurorii DNA.
DOSARUL MITA IN ARMATA. „Mita in armata“ (lotul trimis in judecata) a fost musamalizat de instanta inainte de alegerile din 2004, asa cum presa a reclamat la vremea respectiva. Gen. (r) Lazar Iliescu, fost sef al Controlului Financiar si fost adjunct al sefului Directiei Audit Intern din MApN, doarme linistit de atunci. In preajma alegerilor, judecatorii i-au facut un cadou neasteptat: libertatea. Instanta suprema l-a condamnat pe Lazar Iliescu la trei ani de inchisoare, cu suspendarea executarii pedepsei, pentru ca si-a recunoscut faptele.
Iliescu a fost primul general MApN arestat pentru coruptie in dosarul „Mita in armata“. Procurorii l-au acuzat ca a pretins si primit, in 2003, de la reprezentantii mai multor societati comerciale, direct sau prin intermediul a patru ofiteri din cadrul UM 02031 Bucuresti, bani si bunuri in valoare de peste 150 milioane lei vechi. Potrivit procurorilor, sarcina generalului era sa le atribuie acestora contracte de achizitii publice cu armata. Sumele pe care generalul le percepea erau de 5-10 la suta din valoarea tranzactiilor financiare. Increngaturile de afaceri intre inalti ofiteri MApN si firme private erau insa cu mult mai extinse.
DOSARUL MLI. Procurorii militari investigheaza in prezent oportunitatea achizitiei unor componente pentru masina de lupta a infanteriei MLI-84 Jderul. Dosarul a fost deschis la sesizarea Corpului de Control al MApN si priveste un contract incheiat intre SC „Romtehnica” SA (subordonata MApN) si „Oerlikon Contraves” (Elvetia), respectiv „Rafael” (Israel).
Documentul s-a semnat in 1996, prin negociere cu o singura sursa, si prevedea cumpararea a peste 150 kituri tun (ansamblul tunului, ce se monteaza pe masina de lupta ca instalatie de foc) de la firma elvetiana, si a 150 de turele (pe care se monteaza tunurile), de la cea israeliana, conform programului de inzestrare al armatei dupa standarde NATO. Contractul s-a derulat intre 1997-2004, in baza unor credite cu garantii guvernamentale semnate de oficiali din guvernarea CDR (executivul lui Victor Ciorbea), ca urmare a hotaririi Consiliului de Inzestrare al MApN si a cerintelor operationale tehnice emise de Statul Major General (SMG) de atunci.
Asadar, a fost incheiat cind gen. (r) Dumitru Cioflina era seful SMG si s-a derulat sub mandatele gen. (r) Constantin Degeratu, Mircea Chelaru si Mihail Popescu, si ale ministrilor Gheorghe Tinca, Victor Babiuc, Dudu Ionescu, Sorin Frunzaverde, Ioan Mircea Pascu. Contractul a fost onorat integral si s-au platit, conform MApN, peste 55 milioane franci elvetieni (Oerlikon- Elvetia) si 88 milioane franci elvetieni (Rafael-Israel). MApN afirma azi ca are mai multe kituri tun si turele (150) decit ii sint necesare (respectiv 98 kituri tun si doar 25 derivate). Corpul de Control a reverificat acest dosar in mai 2005 si l-a trimis Parchetului Tribunalului Militar Bucuresti in iulie acelasi an. In prezent, dosarul se afla in cercetare la Sectia Parchetelor Militare a DNA, Parchetul General declinindu-si competenta.
DOSARUL BECALI - TERENURI DE LA ARMATA. Celebrul dosar prin care acelasi Corp de Control al MApN si acelasi gen. Marin Vuta l-a inaintat Parchetului Militar in timpul mandatului lui Pascu, treneaza de ani buni prin sertarele procurorilor. Intre minister si Gigi Becali au avut loc doua schimburi de teren. Primul, de opt hectare, a fost initiat in 1996, la propunerea omului de afaceri George Becali, cind armata a cedat o parte din Ferma „Rosia” (zona Baneasa) pentru noua hectare de pamint in comuna Stefanesti.
Din partea MApN, acest schimb a fost avizat de generalul (r) Dumitru Cioflina, fost sef al Statului Major General. Demersurile pentru al doilea transfer au demarat in august 1998 si s-au finalizat in 1999. Aproximativ 21 de hectare ale Fermei „Rosia”, situate intravilan, au fost cedate de armata pentru un teren extravilan, cu o suprafata aproximativ egala, limitrof cazarmii 916 Stefanesti. Pentru cel de-al doilea schimb si-a dat acordul ministrul Apararii din acea vreme, Victor Babiuc.
Corpul de Control al MApN, dar si procurorii militari au stabilit ca armata a pierdut astfel mai multe milioane de dolari si a primit niste terenuri pe care Gigi Becali nu detinea acte de proprietate la momentul solicitarii de intentie catre MApN. Solutia de scoatere de sub urmarire penala a persoanelor incriminate, data de procurorii militari, a fost infirmata de seful Sectiei Parchetelor Militare, generalul-magistrat Dan Voinea, care a trimis dosarul la DNA, considerind ca paguba, estimata la trei milioane euro, face ca dosarul sa fie de competenta procurorilor anticoruptie. Nu cu mult timp in urma, chiar Teodor Atanasiu – remarcat prin nenumarate gafe in timpul mandatului – ii plingea de mila lui George Becali, apreciind ca acesta ar fi fost de buna credinta in schimbul de terenuri cu MApN.
La aproape trei luni dupa ce a fost demis prin motiune de cenzura presedintele PDL, Emil Boc a fost desemnat pe presedintele Traian Basescu pentru a ocupa functia de premier.
Traian Basescu l-a desemnat pe Emil Boc in urma consultarilor de la Palatul Cotroceni. Basescu a mentionat ca se vede nevoit sa adopte o solutie pe care o poate asigura in momentul de fata pentru ca Romania sa-si rezolve prioritatea zero: existenta unui Guvern si adoptarea bugetului.
"Data fiind situatia politica, ma vad nevoit sa adopt o solutie pe care o pot asigura in momentul de fata, in asa fel incat Romania sa rezolve prioritatea zero, aceea de a avea un Guvern. Din acest mo
